Coșmar înainte de Halloween

Nota Crapului: Dragii mei, tocmai am fost martorul și subiectul unei minuni de Halloween. Unul dintre cititorii fideli ai Crapului tocmai și-a manifestat dorința de a împărtăși cu voi, ceilalți cititori fideli ai Crapului, visul său de Halloween. Iar cum acest blog este kilometrul zero al libertății de exprimare de pretutindeni, îi dăm legătura și, totodată, ocazia de a se elibera, într-un mod cathartic, de bărzăunii neduși la psihanalist care l-au chinuit azi noapte:

Azi noapte, probabil influențat de stresul celor 6 interviuri pe care trebuie să le iau săptămânal unor producători de motoare, cabluri sau roți dințate, am sărbătorit Halloween-ul cu un coșmar psiho-profesional. Deci:

coperta

Se făcea că mergeam să iau un interviu nu știu cui și nici nu importă. După ușa de termopan întrezăresc secretara. Sau secretarul, că nu-mi dau seama din prima. Pantofi bej, cu toc, dresuri mate ce îmbracă niște picioare musculoase, fusta care trece de mijlocul lipsit de linia taliei. Părul blond, vopsit în șuvițe și prins într-o coadă de cal, încadrează o față proaspăt bărbierită.

Schimbare de decor. Coșmarul trece din sfera profesionalului de nevoie în cea a profesiei ca hobby: stimulat de apariția din anticamera subconștientului, se făcea că mi-a venit cheful să scriu un articol pentru blogul de față. Deja nu mai trăiam un coșmar, ci un vis frumos, căci articolul era bun-bun, nu ca ăsta pe care tocmai îl citiți. Dar asta e, în vis orice se poate. Dar să revin la articolul inspirat de vis, că cel din vis era mult mai inspirat:

Prezența unui travestit pe post de secretară zdruncină din temelie însăși instituția secretarei, care a făcut atâta bine societății de-a lungul secolelor. Pervertește o profesie practicată cu un devotament  ce nu și-ar fi putut găsi o cauză mai bună de adevărate profesioniste specializate în satisfacerea nevoilor șefului. O profesie nedreptățită și care nu e apreciată la justa valoare. De exemplu, se spune că un bărbat realizat are soție, copii, o slujbă bună și o amantă. Dar nu se vorbește nimic despre secretară. Adică tocmai despre cea care trebuie să aibă grijă și de nevastă, și de amantă. Ați înțeles unde bat. Secretara e, prin definiție, mereu disponibilă, înțelegătoare și utilă la toate (TOATE!) cele.

Înapoi la coșmar:

Șeful travestitului nu părea să fie homo (nu că aș avea ceva cu homosexualii, că n-am chiar nimic!). Și atunci, mi-am zis, ce dracului caută la ușa lui un zdrahon în haine de muiere? Adică, înțeleg să fi avut omul un secretar. Dar de ce un travestit?

Și atunci, în somn, se făcea că întâlnirea cu travestitul fusese cât se poate de reală și că am visat că scriu un articol genial despre secretare. Că trebuie să mă trezesc ca să nu-mi uit ideile. Dar mi-era prea lene. Și totul a rămas un vis dintr-un vis într-o noapte de Haloween.

No Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *