Manele, manele, frumoasele mele manele

“În acest punct de rodaj al poeticii pornografice transgresive, începutul e făcut în forță tocmai de Romeo Fantastik, aka „Regele sexului”. […]  iar multe rime sunt dadaiste, alese în virtutea purei lor sonorități („Dă-i motoare verticale/ și opturi americane/ și cu d-alea estgermane/ și paranormale”)”.

Aveţi mai sus un mic extras dintr-un articol halucinant despre marele porno-manelist Romeo Fantastik care, mai nou, va susţine un concert în clubul bucureştean Eden. Floarea hipsterimii este aşteptată pe 1 martie să cânte împreună cu artistul versuri precum “haladitoo… obositooo…” sau “Azi la știri au anunțat/ Gripa aviară-n sat/ Și acum mi-e tare frică/Să ating vreo păsărică”, o modalitate cu adevărat originală de a celebra respectiva zi. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că încă de la concertul Marinei Voica din clubul Control mi-am pus nişte întrebări din care trec o parte mai jos, pe curat:

– S-a terminat muzica bună? Gata? Nu mai avem ce asculta?

– Ca hipster e ruşine să asculţi dinozauri prăfuiţi ca Pink Floyd sau Dire Straits, dar totally cool să mergi la concert de manele sau la Marina Voica?

– Plăcerea de a merge la astfel de concerte e sadică sau masochistă?

– E OK să-ţi faci o religie din a fi open minded? Una împinsă până la habotnicie, aşa cum văd tot mai des că se întâmplă?

Cam asta. În rest, faţă de domnul artist în cauză nu am absolut niciun fel de părere – în cel mai bun caz mă amuză, uneori, atunci când am dispoziţia potrivită pentru asta. El face parte dintr-o lume, iar eu din alta, şi aşa cred că trebuie să stea lucrurile între două lumi care n-au nicio legătură una cu cealaltă.

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *